Red Bull Romaniacs

Peste 130 de piloti au luat startul la Red Bull Romaniacs 2007, un record absolut pentru concursul ajuns anul acesta la a 4-a editie. 19 piloti la clasa Profesionisti (reprezentand 10 natiuni), 63 de piloti la clasa Experti (in echipe de cate doi) si aproximativ 50 de piloti de la clasa Hobby (in echipe de cate doi sau chiar trei piloti) au luat startul, in perioada 17 - 21 iunie, pe specialele din jurul orasului Sibiu, Capitala Culturala Europeana a anului 2007. Chiar daca numarul a fost coplesitor, doar jumatate dintre ei au ajuns si la final, organizatorul Martin Freinademetz facandu-si din plin datoria prin alegerea unui traseu dificil, destul de restrictiv pentru amatori si nu numai. Francezul Michel Gau, castigatorul de anul trecut, avea o misiune extrem de dificila, tinand cont ca trebuia sa-si apere blazonul in fata colegului sau Cyril Despres, castigator de doua ori la rand atat al Raliului Dakar (2005 si 2007), cat si al trofeului Red Bull Romaniacs (2004 si 2005). Acesta din urma a abandonat anul trecut datorita unei accidentari mai vechi care isi reactivase durerile in timpul competitiei sibiene, dar anul acesta era pregatit din toate punctele de vedere pentru a castiga al treilea trofeu. La start s-a mai aliniat si olandezul Frans Verhoeven, de 4 ori campion al Olandei la Trial, precum si Alex Antor si Chris Birch, prezente exotice pe plaiurile noastre (Andorra si Noua Zeelanda), dar sportivi desavarsiti asa cum urmeaza sa aflati in cele ce urmeaza. La capitolul intern, pe langa prezenta veteranilor Butuza, Dunca, Vulliet si Gyenes, amintim si prezenta sportivilor Mirel Pandrea, Attila Ramay si Florian Pop, sportivi foarte buni, dornici de un hard enduro. Mai mult chiar, Emanuel Gyenes a fost din nou in centrul atentiei...

Motocross

Banat

Aparand in peisajul moto si aceasta Cupa de Vest, evident ca l-am intrebat pe dl. Eric Gregoir, vicepresedintele clubului MotoVerde din Timisoara, unul dintre initiatorii acestui concurs, cand si cum i-a venit ideea organizarii acestei cupe si mai ales cu ce scop? "De undeva trebuie sa inceapa fiecare concurent. Nu poti intra direct la clasa profesionisti fara o anumita pregatire. Aceasta este momentan singura solutie care le ofera celor care au acest hobby sa progreseze, concurand si nu doar efectuand antrenamente de unul singur. In Franta exista si functioneaza 3 Federatii Moto, una dintre ele promovand in mod special amatorii. De ce nu ar putea exista si in Romania asa ceva? Timpul va decide daca si aici s-ar putea pune bazele a inca unei Federatii. Evident, organizarea acestei Cupe de Vest a avut multe lacune, dar ideea era sa vedem daca s-ar putea face ceva in acest sens. In primul rand sa dam sansa de a ase afurma si amatorilor. In ceea ce priveste profesionistii, de data aceasta ei au avut parte de un antrenament dur pentru viitoarele etape din Campionatul National." Dupa ce i-a incoltit in minte ideea organizarii unei cupe in partea de vest a tarii, i-a contactat pe Sandu Sorin (ComeximR - Lupeni) si Nagy Stefan (Westmotoreador - Pecica). Fiind cu totii de acord, iar luna iunie fiind o luna libera, in sensul ca nu exista nici o etapa de Campionat National, s-a trecut la actiune. Totul s-a petrecut destul de repede, probabil de aceea au si fost unele mici neconcordante, dar pana la urma scopul conteaza. Inca o posibilitate de a concura si acest lucru da satisfactie sportivilor. Clasele la care s-au putut inscrie concurentii conform regulamentului au fost 50 cmc, 65 cmc, 80 cmc, profesionisti, amatori si ATV/Quad...

GP

Italia

De la cursa de la Jerez, Rossi pierduse teren in fata tanarului australian de la Ducati Marlboro si la acea cursa, ca si la etapa italiana, nu Stoner a reprezentat principala amenintare pentru multiplul campion italian, ci tanarul pilot spaniol Dani Pedrosa de la Repsol Honda. De aceasta data, el a afisat si o mare inima pe casca - pentru a arata ca in ciuda celor scrise de presa italiana nu si-a pierdut nici apetitul pentru lupta stransa pe circuit si nici pasiunea pentru cursele MotoGP, in general. Intentia Rossi a fost sa munceasca din greu pentru victorie, asta dupa ce, in primul tur, s-a vazut "alunecat" pana pe pozitia a opta, in timp ce detinatorul polului, Stoner, a avut un start foarte bun si parea sa se indrepte spre o victorie destul de lejera. Mai mult, Rossi a pierdut destul timp in incercarea de a trece de John Hopkins, pilotul Rizla Suzuki, nereusind sa recupereze startul slab in primele doua tururi, dar "Doctorul" si-a pastrat calmul si a inceput sa castige teren, incet si sigur, dupa turul trei. In turul al saselea, Rossi ajunsese deja pe pozitia a sasea si ameninta si pozitia lui Marco Melandri (Gresini Honda), in timp ce la varf, in fata propriului public, Capirossi il presa pe tanarului sau coechipier, comitand in o grava eroare strategica, dar demonstrand (involuntar) ca la Ducati inca nu exista "ordine de echipa". Astfel, la finalul turului al saptelea, Stoner se afla in pozitia a treia, manifestand o ingrijoratoare lipsa de resurse pentru un eventual contraatac, in urma unui Rossi dezlantuit, care il mai avea de depasit doar pe spaniolul Dani Pedrosa. Inavitabilul s-a produs inainte de incheierea celui de al noualea tur, Pedrosa ramanand fara replica in fata (sau mai corect spus in urma) pilotului Fiat Yamaha. Desi lupta pentru primele doua pozitii ale podiumului era in acel moment transata, pentru Casey lucrurile au evoluat dinspre rau spre... anonimat...

Spania

Rossi a inceput Marele Premiu catalan din pole position si a incercat vadit sa se pastreze "pe val" dupa emotionanta victorie repurtata pe "teren propriu", la Mugello. Inca amintindu-si de dramaticul accident care, cu un an in urma, trimitea "pe tusa" pentru o etapa intreaga echipa Ducati, majoritatea pilotilor au luat un start prudent, doar Dani Pedrosa si Casey Stoner incercand sa transeze lucrurile inca de la primul viraj. Cei doi au fost urmati la o distanta sigura de John Hopkins si Valentino Rossi. Desprinderea celor patru de restul plutonului a fost favorizata si de o imprecizie a lui Randy de Puniet (plecat din pozitia a doua a grilei), care a fost la un pas de un high-side. La jumatatea cursei, Stoner, Rossi, Pedrosa si Hopkins, in aceasta ordine, continuau sa "alerge in aceeasi secunda", urmati la cinci secunde de accidentatul de Puniet. Desi cei patru au parut inseparabili pe parcursul primei jumatati a cursei, devenise evident ca aveau totusi potential diferit. In timp ce Stoner si Rossi se angrenasera deja intr-o lupta extrem de dura si in aceeasi masura spectaculoasa pentru victorie, Pedrosa nu a parut nici un moment capabil sa declanseze un atac decisiv cu un rezultat care sa reziste, iar Hopkins a parut mai degraba multumit ca reuseste sa mentina (la limita) ritmul impus de Ducati si Yamaha. In ultimul sfert al cursei, intrecerea oricum spectaculoasa dintre Stoner si Rossi s-a transformat intr-un adevarat "foc de artificii", cu atacuri si contraatacuri spectaculoase in fiecare curba a traseului, comentatorii englezi ai Eurosport considerand ca am avut ocazia sa asistam nu numai la cea mai spectaculoasa cursa a sezonului, dar la una dintre cele mai frumoase dispute din istoria MotoGP...

Anglia

Prima cursa a zilei, cea a motocicletelor de 250 cmc, il pune in evidenta pe Andrea Dovizioso care reuseste un start foarte bun, pe ploaie, intrand imediat in plasa celor doi piloti de la conducerea cursei, Alex de Angelis si Jorge Lorenzo. Din acea pozitie, italianul avea sa exercite o intensa presiune asupra celor doi piloti mai bine pozitionati, acestia cedand pe rand tensiunii si iesind in decor. In aceste conditii, Dovizioso a trecut linia de sosire nestingherit, urmat de Angelis, care a reusit sa nu piarda prea mult timp cu reintrarea in pista. Cu ploaia oprita, dar cu pista inca plina de apa, s-a dat apoi startul in cea mai asteptata cursa a zilei, cea a motocicletelor de 800 cmc. Datorita unei neasteptate (si inca neexplicate) pierderi de aderenta la plecarea de pe grila, Casey Stoner aluneca pana in pozitia a 11-a dand fiori reci echipei de la boxe. Dar pana la finalul primului tur recupereaza deja patru pozitii, ajungand al treilea in turul cinci, numai cu Pedrosa si Edwards mai bine plasati. Dupa ce l-a depasit cu usurinta pe Pedrosa, pilotul Ducati a rulat... aproape prudent in urma lui Edwards, a carui greseala a venit la putin dupa trecerea de jumatatea cursei. Din acel moment, Casey a "inchis cursa", evoluand din ce in ce mai dezinvolt, si trecand linia de sosire cu un avans de aproape 12 secunde fata de Colin Edwards. Dar spectacolul nu avea sa se termine cu transarea luptei pentru prima pozitie, alt australian (si bineinteles tot un pilot foarte bun pe ploaie), Chris Vermeulen, reusind sa-l deposedeze pe Rossi de ultima treapta a podiumului cu numai patru ture inainte de final...

SBK

Anglia

Pilotul nr. 1 al Xerox Ducati declara dupa cursa de la Silverstone, transformata de ploaie intr-un haos total - "A fost o cursa foarte dura, toti ocupantii podiumului merita felicitari pentru performanta obtinuta in aceste conditii. Astazi greselile au fost nu doar posibile, ci pentru unii au constituit regula." Noriyuki Haga a ocupat a doua treapta a podiumului, pentru Yamaha Italia, "marcand" si el 20 de puncte pretioase in economia clasamentului general al competitiei. "Din punctul meu de vedere, a doua cursa a zilei nu ar trebui sa aiba mai mult de zece tururi de circuit!", a glumit pilotul nipon. "In timpul cursei am avut probleme din cauza frigului. A fost o cursa extrem de dura, apa pulverizata de pneuri facand vizibilitatea sa scada drastic. Motocicleta a functionat foarte bine in aceste conditii si voi incerca un rezultat cat mai bun si in a doua cursa", a mai declarat Haga inainte de a afla ca a doua alergare a zilei va fi suspendata. Coechipierul sau, australianul Troy Corser, a "inchis" podiumul zilei. "Sincer, a fost o cursa foarte dificila. Am reusit un start destul de bun, asa incat am reusit sa evit la inceputul cursei problemele de vizibilitate intampinate de alti piloti," a declarat Corser. Din cauza conditiilor meteorologice cursa s-a dovedit foarte obositoare, Corser amintind ca atunci cand i s-a indicat de la standuri ca mai are 14 tururi de parcurs a fost foarte surprins, in acel moment el fiind convins ca mai avea de alergat doar cinci tururi. James Toseland, pilotul britanic al Hannspree Ten Kate Honda, a reusit sa se mentina in pozitia a patra pana cand a fost victima unui high-side, in al doilea tur. A reusit apoi sa reintre in pista, terminand cursa pe locul opt, favorizat si de o serie de abandonuri ale unor piloti mai bine pozitionati si marcand alte 8 puncte in lupta pentru conservarea primei pozitii in clasamentul general...

San Marino

Liderul curent al clasamentului general a resimtit, asa cum se si temea ca se va intampla, lipsa la sesiunea de teste desfasurata nu demult pe circuitul renovat din Misano, dar pilotul Ten Kate Honda a pierdut doar doua puncte fata de ocupantul locului secund, avantajat si de incidentul petrecut spre sfarsitul primei curse a zilei. Noriyuki Haga ar fi putut pleca de la Misano tot pe locul doi al clasamentului, la o distanta mult redusa fata de James Toseland, dar coliziunea cu Max Biaggi l-a retrogradat pe pozitia a treia. Dupa ce Toseland a dominat sesiunea de Superpole, britanicul a avut probleme evidente in incercarea de a rezista ritmului impus de Bayliss si de Haga, reusind doar sa pastreze pozitia a sasea spre finalul cursei. Atunci a intervenit incidentul dintre Haga si Biaggi, pilotul Ten Kate Honda clasandu-se pe un nesperat loc patru. Acelasi incident l-a ajutat pe australianul Troy Bayliss sa rasufle usurat si sa treaca linia de sosire la pas, dupa o cursa in care pilotul japonez al Yamaha Italia nu l-a lasat deloc sa respire. Desi diminuarea diferentei de puncte ce il separa pe Toseland de ocupantul locului doi pare minima, adevarata problema a pilotului britanic este ca acum nu mai este urmarit de ghinionistul Haga, care de ani de zile nu poate scapa de postura de etern vice-campion, ci de "vulpoiul" Bayliss, australianul vanand al treilea titlu mondial la ghidonul unui Ducati. Troy Bayliss a fost avantajat si in cea de a doua cursa, in care Nitro-Nori s-a vazut nevoit sa ia startul sub influenta analgezicelor administrate pentru atenuarea durerilor provocate de accidentul din prima runda a zilei. "Mi-am accidentat serios umarul drept si incheietura mainii in incidentul de la finalul primei curse, asa ca a trebuit sa iau al doilea start sub influenta analgezicelor...

Enduro

Gheorgheni

Prima cursa oficiala a sezonului de enduro a fost organizata de clubul SMART Brasov la Ditrau - Lazarea, la 15 km nord de Gheorgheni. Frumos start de sezon, n-am ce zice - un traseu greu si foarte greu, ploaie torentiala, namol cu caru' si grindina. Traseul a stat in grija lui Patrick Boissy, iar cei care-l cunosc au inteles de ce gradul de dificultate a fost atat de ridicat. Intr-adevar, ploaia a cam contribuit si ea la transformarea traseului intr-unul de hard enduro. Dar asta nu inseamna mare lucru. Traseul a fost destul de greu si fara actiunea factorilor meteo, fiind recunoscut faptul ca pe alocuri traseul a fost de campionat mondial. Unii au zis ca-i bataie de joc (adica-i exagerat de dificil), dar n-au recunoscut ca de fapt ei nu sunt de categoria la care s-au inscris. Ei bine, acestia au abandonat. Altii s-au exprimat astfel - "traseu greu, dar atat de frumos", "cea mai frumoasa etapa la care am participat", "ce-i aia RoManiacs?!?". Prima zi de concurs avea programate doua tururi de traseu (aproximativ 65 km fiecare), dar din pricina conditiilor nefavorabile ale vremii, turul doi a fost suspendat. Pentru a doua zi erau planificate tot doua tururi, dar pe motiv de "multe radacini, domnule, alunecos, prea alunecos, aderenta nula" s-a decis ca un tur este suficient. Clasa C a aruncat in cursa si trei fete, toate brasovence. Andreea Duicu a suferit un accident in prima zi de concurs si a ajuns la spital cu fractura de humerus. Ii dorim insanatosire grabnica si recuperare rapida, ca doar vrem o grupa de fete la enduro... macar la enduro. Andreea Goga si Ada Tuca au abandonat in ambele zile, din fericire, fara incidente majore. Castigatorul grupei a fost Alexandru Peres, un tanar talentat din Satu Mare, nou venit in campionatul national...

Viteza

Caransebes

La Caransebes, lucrurile stau putin mai bine, dl. Aninoiu Paul (directorul aeroportului) fiind un sustinator fidel al acestui sport. Din pacate cu investitiile in aceasta locatie e mai rau, mai ales ca aeroportul din Caransebes a ajuns sa fie aproape unica solutie pentru desfasurarea concursurilor de motociclism viteza din Romania. Dar sa revenim la aceasta prima etapa, compusa din 7 manse dintre care 4 au fost cu cate 2 clase la start. Juniorii I si cei de la clasa 85 cmc au fost primii 6 sportivi care, la ora 11:00, au deschis concursul cu cele 9 ture. Au urmat Juniori II (4 sportivi) si III (2 sportivi) cu doar 5 ture, pe un traseu scurtat. Catana David a condus pe tot parcursul turelor, iar cei care au avut cate ceva de impartit au fost Braescu Denis si Ciusdea Adrian. La final, Braescu a fost cel care a reusit sa-l depasesca pe Ciusdea si si-a adjudecat locul secund. Tot de un start comun s-au bucurat si cei de la clasele 125 cmc, Racing si Sport. Incepand cu acest sezon, Chirita Petru este atat pilot la clasa 125 cmc Racing, cat si presedinte al noului club Caras Moto Racing Resita, un club infiintat din necesitate, dar si devotament pentru acest sport. UCMR-ul, clubul pentru care alerga Chirita pana acum, s-a retras din campionatul intern pentru a se ocupa de evolutia externa a lui Pascota. Tot o noutate este faptul ca Sibii Alexandru (Las vegas RT Arad) a trecut de la clasa 50 cmc la clasa 125 Sport. Nici nu ne-am fi gandit ca la finalul cursei, locul III pe podiumul de premieri sa fie ocupat de el. Tot la aceasta clasa cursa a fost dominata de catre Mihailescu Remus cu o viteza medie de 105,30 km/h, urmat de Suciu Cristian cu o viteza medie de 96,60 km/h...

Rally Raid

Brasov

Competitia a adunat la start 8 motociclete, 4 ATV-uri si quaduri, precum si 10 echipaje auto. Cum organizatorii evenimentului au fost destul de multi (Primaria Rasnov, ASIST, club Aventura Rally Raid, Asociatia Club Lada Niva si So-Moto Racing), era de asteptat ca organizarea sa fie de exceptie, iar de locatie (poalele cetatii Rasnov) nici nu are rost sa mai vorbim. Desi s-a cam reprosat faptul ca nu a existat nici o masina de deschidere, cele 6 masini de interventie/inchidere de traseu au mai echilibrat putin balanta. Ceea ce este interesant este faptul ca la fata locului s-au prezentat multi mai multi piloti de rally raid, dar nu s-au si inscris in concurs din diferite motive, fie subiective, fie obiective, tinand de greutatea traseului, regulamentul concursului sau adversarii destul de aprigi. Amintim faptul ca este prima etapa in care "veteranii" s-au intors in lupta, printre acestia numarandu-se Somodean Ioan, Lutas Ioan, Mosneanu Ionut sau Receanu Florin. Debutul a avut loc in dupa-amiaza de vineri, in jurul orei 15:00, in centrul orasului Rasnov. Proba speciala a avut 95 de km iar cea de legatura 20. Cei mai ghinionisti au fost Mosneanu Ionut caruia i s-a stricat trip-ul, iar Razvan Irimescu, pe quad, a cazut intr-un canal de irigatie. Din fericire, accidentarea nu a fost grea. O oarecare intarziere a inregistrat si Somodean, asta din cauza ca a asteptat benevol minute bune pe traseu pana cand prietenul lui a pornit si el de la start, ei fiind decisi sa alerge impreuna. Seara s-a incheiat specific romaneste, urmand o lunga cearta pe regulamentele ambigui. Bine macar ca era vorba de regulamentele auto si nu moto, poate pentru prima oara in acest campionat...

Endurocros

Ciolpani

Valea Ialomitei este un cadru perfect pentru off-road, chiar daca ne referim la sectorul din Campia Romana. Albia majora, cu foarte mult nisip, ofera practic posibilitati nelimitate atat pentru cei care fac antrenamente pentru motocros, cat si pentru enduristi. Aceasta zona este folosita de sportivii clubului Top Cross TCS Ciolpani de cativa ani in cadrul pregatirilor tehnice pentru motocros. Ar fi fost insa pacat ca potentialul acestui teren nisipos sa ramana nevalorificat de enduristi. Ciprian Popescu (Dual Racing Team) a venit cu ideea desfasurarii aici a unei etape din CN de Endurocross. A realizat un traseu de aproximativ 10 km, traseu care a inclus circuitul de motocros, campurile de la nord de circuit, nisipul de pe langa rau, balastiera de la sud de circuit si cateva tuburi de ciment. Astfel ca pe 2 iunie, peste 60 de concurenti au luat startul in cea mai frumoasa etapa de endurocross a sezonului. "Traseul este foarte frumos, variat si deloc plictisitor. Eu nu am ce sa-i reprosez" a declarat Ovidiu Sparchez (Vectra Zarnesti), unul din organizatorii etapelor de enduro si endurocross din Zarnesti. Cat priveste concurentii, o simpla privire peste lista de inscrieri a categoriei A si orice obisnuit al curselor interne ar fi zis: "Se anunta spectacol pe cinste!". Steve Levesque, Marcel Butuza, Lucian Garbacea, Emanuel Gyenes (campionul en-titre la endurocross), Olah Laszlo (campionul en-titre la enduro), Mirel Pandrea, Ciprian Popescu, Ovidiu Serb, Julian Raduta (campionul en-titre la motocros, clasa 125 cmc), numai piloti bine antrenati si trecuti prin multe competitii. Julian, la prima competitie de endurocross si dupa o accidentare la mana, a castigat fara nici un dubiu si pot mentiona ca este cel mai logic lucru care se putea intampla...